Pe vremea paganului imparat Maximin se afla in cetatea Alexandriei o fecioara cu numele Ecaterina, fiica lui Consta, care fusese mai inainte imparat. Ea, fiind de optsprezece ani, era foarte frumoasa, de statura inalta si foarte inteleapta. Caci invatase tot mestesu­gul cartii elinesti si se deprinsese cu intelep­ciunea tuturor facatorilor de carti, celor de demult, a lui Homer, a lui Virgiliu, Aristotel, Platon si ale celorlalti.   Dar nu numai ale filosofilor, ci si cartile doctorilor le-a deprins bine, ale lui Asclipie, ale lui Hipocrat, Galin si, in scurt, tot mestesugul ritoricesc si silogistic a invatat, incat toti se mirau de intelepciunea ei.  

De aceea multi din domnii cei bogati cautau sa o ia de sotie de la maica sa, care era cres­tina in ascuns de teama prigoanei celei mari, care o ridicase in acea vreme asupra cresti­nilor paganul Maximin. Deci, rudeniile si maica sa adesea o sfatuiau sa se marite, casa nu se instraineze imparatia tatalui sau vreunui alt strain astfel sa se lipseasca de dansa. Iar fecioara Ecaterina, ca o inteleapta ce era, foarte mult iubea fecioria si nicidecum nu voia sa se marite. Dar, vazand ca o supara mult, a zis catre dansii: "De voiti sa ma marit, apoi aflati-mi un tanar care sa fie asemene mie cu patru daruri, cum sunt eu, precum singuri marturisiti ca intrec pe toate celelalte  fecioare si atunci il voi lua de barbat; pentru ca mai nevrednic si mai prost decat mine nu voiesc a lua. Cercetati dar pretutindeni si de se va afla vreunul asemenea mie, bun cu neamul, cu bogatia, cu frumusetea si cu intelepciunea, atunci ma marit. Iar daca ii va lipsi vreunul din aceste daruri, apoi nu-i vrednic de mine". Ei vazand ca nu este cu putinta a se afla vreun tanar asa, ii spuneau ca feciorii de imparati si altii de domn

[...Detalii]

Marita si slavita Mare Mucenita Ecaterina din Alexandria a fost fiica guvernatorului Alexandriei Egiptene, Contas, în timpul domniei împaratului Maximinus (305-313) si a patimit pentru Domnul an anul 305. Praznuirea ei în Biserica Ortodoxa se face in 24 noiembrie (slavii) sau în 25 noiembrie (grecii, românii, arabii).

Dupa vechile practici, Sfânta Ecaterina (împreuna cu Sfântul Mare Mucenic Mercurie) era sarbatorita la 24 noiembrie, în timp ce sfintii mucenici Clement din Roma si Petru din Alexandria erau sarbatoriti la 25. Datele de praznuire ale acestor sfinti au fost schimbate la solicitarea Bisericii Manastirii Sinai, astfel încât hramul Sfintei Ecaterina, patroana lor, sa fie sarbatorit cu mai mult fast împreuna cu Odovania Intrarii în Biserica a Maicii Domnului. Totusi, bisericile slave continua sa praznuiasca acesti sfinti la datele initiale.

Rugaciunile incepatoare:

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.

Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!

[...Detalii]

Am cunoscut o tânaracare avea mare evlavie la Sfânta Mare Mucenita Ecaterina. Ea mi-a povestit ca, odata, stând de vorba cu soacra doamnei la care lucra, i-a zis ca ar dori sa mearga si ea la Sinai, la moastele Sfintei Ecaterina. Atunci acea doamna a început sa râda si i-a zis: 

- Cum poti sa mergi tu acolo, deoarece nu ai nici bani, nici acte. Asta ar fi imposibil!

- Daca vrea Maica Domnului si Sfânta Ecaterina, ma ia pe sus si ajung acolo fara bani si fara acte. Cine merge acolo primeste ca binecuvântare un inel si daca o sa vrea sfânta, o sa ma ajute si pe mine, a zis ea.

În ziua urmatoare era 25 noiembrie, ziua Sfintei Ecaterina. Tânara s-a dus la biserica îm-preuna cu soacra doamnei. La sfârsitul Sfintei Liturghii, vede ca se apropie de ea o femeie tânara, îmbracata simplu si modest, o priveste cu blândete si-i zice:

- Stiu dorinta ta si stiu ca doresti sa ai acest inel, si Dumnezeu vrea...

Nu a mai continuat, ci i-a pus pe deget un inel si a disparut fara urma, deoarece venise si doamna respectiva sa vada ce se întâmpla.
Fata, luând inelul, simtea ca pluteste de bucurie. Apoi ridicându-si privirea si vrând sa-i multumeasca femeii necunoscute, nu a mai vazut-o; disparuse. A cautat-o prin toata biserica, dar nu a gasit-o. Atunci si-a dat seama ca a fost Sfânta Ecaterina. Soacra doamnei, vazând aceasta, a ramas fara grai, nemaiîndraznind sa zica ceva.

Pe inel scria: Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ma!